Urbanism aplicat în orașul post-sovietic

15128-46570

În perioada 29-30 aprilie 2018, AO Oberliht a desfășurat Școala de urbanism aplicat, o instruire de două zile, condusă de urbanistul Sviatoslav Murunov, fondatorul rețelei Centrelor de Urbanism Aplicat, expert în modelarea rețelelor și autorul hărții comunităților urbane. Scopul desfășurării evenimentului a vizat căpătarea unor abilități de comprehensiune și transformare a orașelor post-sovietice, prin prisma felului în care interacționează oamenii aparținând diferitor culturi și sisteme sociale.

Definiția lucrativă a orașului a fost descrisă prin dialogul dintre comunitățile urbane, premisa constituentă a căruia derivă din modificarea pozițiilor grupurilor și/sau persoanelor participante la discuție. Punctul critic al resemnificării spațiului urban și al transformării orașului rezidă din deficitul viziunilor asupra lumii ale înșiși locuitorilor orașului. Pe parcursul evenimentului, Sviatoslav Murunov a explicitat dimensiunile fundamentale care intră în structura orașului, tipurile de culturi care afectează mentalitatea locuitorilor orașului, dar și sistemele sociale care își pun amprenta asupra vieții unui oraș.

Modelul orașului post-sovietic este constituit din 3 straturi: fizic (spații verzi, infrastructură, fenomene naturale ș.a., documentate și arhivate corespunzător), social (locuitorii orașului, domeniile de activitate, grupurile sociale din care fac aceștia parte etc.) și cultural (codurile care determină apartenența la grupuri, relațiile sociale, fluxul ideilor). Comportamentul și activitatea zilnică a locuitorilor unui oraș este determinat de cultura pe care o interiorizează fiecare și prin care se definește. Sviatoslav Murunov a vorbit despre 4 tipuri de culturi care pot caracteriza locuitorii orașelor post-sovietice: cultura țăranului, cultura omului liber, cultura sovietică și cultura globală. Continuă lectura

[VIDEO] Puterea COMUNITĂȚII, Cum activăm participarea comunității?

blog_power_of_community

Schimbarea socială în cadrul unei comunități se produce datorită valorificării de către actorii sociali a drepturilor lor prin implicare și participare. Putem miza pe soluționarea unui aspect problematic care îngreunează bunul mers al vieții comunității sau putem constitui grupuri de inițiativă sustenabile, membrii cărora vor avea interesul comun și motivația necesară pentru a continua procesul dificil al îmbunătățirii calității vieții în comunitate. Despre modalitatea în care putem activa participarea într-o comunitate, dar și despre posibilitatea de a constitui și menține grupuri locale durabile care se vor implica în schimbarea și ameliorarea situației existente în comunitate, a vorbit Tatiana Costev, în cadrul seminarului „Cum activăm participarea comunității: puterea comunității”, desfășurat la 10 martie 2018, în cadrul proiectului „Comunități active pentru democrație participativă în oraș”.

Definirea inițială a ceea ce este și nu este participarea a permis constituirea unei imagini clare asupra trăsăturilor, comportamentului și acțiunilor concrete ale persoanelor care se antrenează în procesul schimbării continue a comunității sau intenționează să o facă. Conceptul participării implică o formă de organizare a unui grup de inițiativă, adică crearea rețelei de socializare și menținerea acesteia pentru identificarea problemelor, a factorilor de interes și descrierea unui plan de acțiuni pentru soluționarea problemei. Continuă lectura

[VIDEO] Calendar de activități civice 2018-2019

Calendar

La aproape un an de activitate a proiectului Comunități Active pentru Democrație Participativă în Oraș, la data de 3 mai ne-am întâlnit cu un grup de cetățeni activi în fața fostei cafenelei Guguță din mun. Chișinău (Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt), unde am discutat despre evenimentele care au avut loc în perioada 2017-2018.

La întâlnire ne-am propus să discutăm și analizăm ce a mers și ce nu a mers la instruirile, seminarele și atelierele desfășurate în cadrul proiectului.

Al doilea lucru a fost o discuție despre planurile de continuare a proiectului Comunități Active pentru Democrație Participativă.  Au fost vehiculate două idei: prima ține de crearea unui Birou de Organizare Comuniară în Chișinău, birou care va oferi suport informațional și advocacy continuu din partea unor experți juriști, organizatori comunitari, urbaniști etc. A doua idee ține de inițierea unui proces de organizare comunitară în cartierul Poșta Veche, sectorul Rîșcani din mun. Chișinău. Continuă lectura

Orașul post-sovietic, reflecții după Școala de Urbanism Aplicat la Chișinău (Sviatoslav Murunov)

Fotografia postată de Свят Мурунов.
– – – ниже на русском – – –
Publicăm ”jurnalul de călătorie” la Chișinău a urbanistului Sviat Murunov, care a moderat Școala de Urbanism Aplicat din Chișinău (29-30 martie). 
Notița a fost publicată în rusă pe profilul de facebook a lui Sviat.

Primele impresii după vizita la Chișinău: grănicerul de la aeroport care a reacționat la cuvintele ”lecție”, ”oraș post-sovietic”, a luat pașapoartele și s-a dus să se consulte cu șefii pentru a decide cum să procedeze cu un ”urbanist” de la Moscova. Cînd l-am abordat pe acest grănicer în privat acesta a spus că se simte foarte nervos în legătură cu venirea diferiților experți ruși la Chișinău, unii dintre care ulteriorflutură cu steaguri la Tiraspol (un alt exemplu de conflict post-sovietic la tema identității). Continuă lectura

[VIDEO] Despre activism și comunicare în mass-media, cu Oleg Brega

brega

Pe 27 ianuarie, în cadrul seminarului despre activism și comunicare în mass-media, Oleg Brega a relatat despre dezvoltarea societății civile din ultimele două decade și rolul mass-mediei în consolidarea forțelor societății civile și a opiniei publice. Având o experiență bogată de activist și protestatar pentru respectarea drepturilor omului și exercitarea dreptului la exprimare, Brega a făcut o trecere în revistă a interconexiunilor fundamentale dintre societatea civilă, putere și presă.

În calitate de membru-fondator al asociației Hyde Park, el a descris evoluția acesteia pornind de la o emisiune radiofonică nocturnă, ajungând la constituirea unei întregi rețele de militanți pentru drepturile la liberă exprimare și liberă întrunire. Mizând dezvoltarea unor platforme de liberă exprimare, prin instruirea tinerilor în domeniul media, documentarea video a cazurilor de încălcare a drepturilor omului și a diferitor forme de abuz, asociația a contribuit la creșterea nivelului de cultură și educație civică al cetățenilor. Continuă lectura

[VIDEO] Lacune în comunicarea cetățenilor cu Autoritățile Publice Locale, cronică de la masa rotundă

641e21_9826788697b740f98455bd5147d695b8mv2Cadrul legal de care dispune Republica Moldova furnizează toate premisele necesare fundamentării unui dialog constructiv între cetățeni și reprezentanții autorităților publice. Cu toate acestea, suntem subiecții unor experiențe privind eșuarea eforturilor de colaborare dintre aceste două sectoare. La masa rotundă „Cum aducem cetățenii mai aproape de Administrația Publică Locală?”, au fost discutate principalele probleme ale actului comunicării cu autoritățile, sesizate de către societatea civilă. Evenimentul a avut loc pe 15 februarie 2018, desfășurat în cadrul proiectului „Comunități active pentru democrație participativă în oraș”. Continuă lectura

Cum protestăm? Ce merge și ce nu merge în protestele civice din Republica Moldova?

La data de 5 decembrie, în cadrul proiectului Comunități Active pentru Democrație Participativă în Oraș, a fost organizată o masă rotundă cu genericul: „Cum protestăm? Ce merge și ce nu merge în protestele civice din Republica Moldova?”ANTET PROTESTE

În cadrul mesei rotunde participanții au abordat teme precum:

  • Temele protestelor
  • Instrumentele folosite pentru mobilizare, promovare, organizare și comunicare
  • Infrastructura protestelor, adică structura de resurse existentă (și cea necesară): juriști, spații, resurse umane, tehnice și financiare.
  • Protestele și mass-media
  • Cum atragem noi cetățeni și organizații
  • Recomandări pentru viitoarele proteste din Republica Moldova

Continuă lectura

Cum se planifică și organizează o campanie?

PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA UNEI CAMPANII.jpg

În jurul nostru se întâmplă foarte multe nelegiuiri, și uneori, le lăsăm să se întâmple, fără să intervenim, pentru că vigilența noastră este adormită. Cetățenia noastră nu e doar o condiție care ne oferă niște drepturi într-un stat, ci presupune asumarea acestor drepturi, prin exercitarea și apărarea acestora. Pentru a trăi într-o lume mai bună, trebuie să practicăm necontenit un exercițiu al atenției îndreptate întru prevenirea abaterilor de la prevederile legislative, a căror consecințe directe ne pot încălca drepturile.

Odată sesizate asemenea încălcări sau, cel puțin, odată sesizat pericolului iminent al unei posibile fărădelegi, e necesară atragerea atenției la ceea ce se întâmplă a unui grup cât mai mare de cetățeni, demnitari și autorități publice, pentru combaterea sau stoparea acestor abuzuri și instaurarea dreptății. Tudor Brădățan, pe 4 noiembrie 2017, a vorbit despre planificarea și organizarea unei campanii, în cadrul proiectului „Comunități active pentru democrație participativă în oraș”, descriind pașii necesari pentru elaborarea și implementarea unei strategii eficiente pentru realizarea unei campanii sociale de succes. Continuă lectura

Târg de inițiative civice. Prezentarea proiectului parcul Zaikin.

23621626_1878935082131796_4699475421857388803_n

Pe data de 11 noiembrie 2017, în incinta Bibliotecii Municipale B.P. Hașdeu, mun. Chișinău, am desfășurat o activitate de organizare comunitară la care au participat cetățeni și reprezentanți ale unor grupuri de inițiativă din mun. Chișinău. În cadrul întâlnirii am prezentat istoria și activitățile de organizare comunitară din parcul Zaikin cu începere din anul 2014 până în prezent.  Continuă lectura

Cum se organizează comunitățile

http://www.nzdl.org/gsdl/collect/envl/archives/HASHd8b9.dir/p30.gif

Arena civică implică diferiți actori sociali, având interese, influență și scopuri distincte, uneori complementare, iar cel mai adesea contrare prin obiectivele, mijloacele și rezultatele scontate. Actorii sociali ce influențează procesul decizional în mod direct sunt sectorul non-guvernamental și cel al afacerilor. Aceștia se caracterizează printr-o misiune clar definită, structură puternică, identitate, resurse și lideri influenți. În calitatea lor de actori ai societății civile, cetățenii sunt haotici, întrucât nu dispun de organizare, adică de un plan de acțiune coerent și clar, de lideri care ar distribui sarcinile, de aliați și resurse, de aceea nu au influență asupra factorilor decizionali. Conceptul puterii în organizarea comunitară este decisiv, în virtutea faptului că semnifică mobilizarea și atragerea unui număr cât mai mare de oameni care vor susține cauza de ordin public, ceea ce va garanta ascultarea și respectarea vocii cetățenilor. „Puterea numerelor” contrabalansează puterea politică și puterea financiară, în pofida scepticismului cetățeanului față de rolul său în producerea schimbării aspectului deficient al realității sociale. Continuă lectura