Cum protestăm? Ce merge și ce nu merge în protestele civice din Republica Moldova?

La data de 5 decembrie, în cadrul proiectului Comunități Active pentru Democrație Participativă în Oraș, a fost organizată o masă rotundă cu genericul: „Cum protestăm? Ce merge și ce nu merge în protestele civice din Republica Moldova?”ANTET PROTESTE

În cadrul mesei rotunde participanții au abordat teme precum:

  • Temele protestelor
  • Instrumentele folosite pentru mobilizare, promovare, organizare și comunicare
  • Infrastructura protestelor, adică structura de resurse existentă (și cea necesară): juriști, spații, resurse umane, tehnice și financiare.
  • Protestele și mass-media
  • Cum atragem noi cetățeni și organizații
  • Recomandări pentru viitoarele proteste din Republica Moldova

Temele protestelor

Temele protestelor v

Majoritatea protestelor din Republica Moldova au conotații politice, dar la nivel de capitală au apărut și sunt organizate proteste civice privind probleme ce pot fi catalogate în mod generic ca fiind proteste civice urbane și țin de problemele orașului – infrastructură, ecologie, amenajarea spațiilor publice, construcții ilegale, colectarea deșeurilor la nivel de oraș și în cartiere aparte (ex. Cafeneaua Guguță, Scuarul Cehov, Casa Parohială, protestele privind construcțiile ilegale). Unul dintre aspectele relevante ale acestui nou tip de proteste este abilitatea lor de a depăși importante clivaje din societatea moldovenească: limbă, etnie, viziuni și afinități de partid.

Instrumentele folosite

Intrumente protestelor vw

Pentru mobilizarea cetățenilor de a participa la proteste, inițiatorii întrunirilor utilizează frecvent mai ales instrumentele online, în special rețelele de socializare (grupuri închise/deschise, chat-uri pe facebook, viber, telegram, liste de email-uri, mesageriile whats app) care le permit să se organizeze și să comunice atât cu grupul intern de cetățeni cât și să promoveze publicului larg despre problema pe care doresc să o soluționeze. Aceste instrumente combină mai multe niveluri de vizibilitate ale mișcării, lăsînd să se vadă unele părți (evenimentele publice) și făcînd altele mai puțin vizibile (partea de organizare și mobilizare).

Infrastructura protestelor

PROBLEMELE INFRASTRUCTURII 01w

Dacă la nivel de organizare a protestelor, cetățenii utilizează platformele online pentru comunicare, atunci la expertiză sunt multe deficiențe. În situațiile în care cetățenii doresc să se mobilizeze pentru a soluționa o anumită problemă, ei întâmpină dificultăți privind lucrul cu documente și comunicarea cu autoritățile publice locale. Cele mai greu de accesat sînt serviciile în domeniul juridic. E nevoie de juriști care ar putea consulta gratuit grupurile de cetățeni atunci când aceștia au nevoi.  De asemenea activiștii întămpină dificultăți în a accesa servicii de design grafic, muncă în domeniul IT (configurare a site-urilor/blogurilor etc).

PROBLEMELE INFRASTRUCTURII 02w

O altă problemă este lipsa spațiilor gratuite pentru întâlniri și muncă colectivă, locații unde cetățenii ar putea discuta și elabora planuri de acțiune. De multe ori inițiativele se organizează pentru întîlniri în localuri, în locuințele altor activiști/cetățeni. Organizarea evenimentelor publice întîmpină aceleași dificultăți: spațiile publice gratuite (biblioteci, săli de ședință ale organelor administrației publice locale) nu sînt dotate adecvat din punct de vedere logistic (proiectoare, boxe, microfoane etc) iar cele care au dotările necesare au prețuri mult peste posibilitățile grupurilor de activiști și cetățeni.

nEPARTICIPAREA w.jpg

Din cauza lipsei resurselor financiare protestele nu sunt promovate la nivelul corespunzător. În majoritatea cazurilor este nevoie de birotică elementară.

Gradul de participare a cetățenilor la protestele civice este scăzut din așa motive ca: lipsa de informare, necunoașterea subiectelor reale ale protestelor, percepția că protestele sunt organizate de o entitate politică, credința că participarea lor nu va da rezultate.

Protestele și mass-media

În era informațională succesul unui protest de multe ori depinde de cât de bine este mediatizat, acest lucru asigură informarea unui grup mai mare de oameni și totodată pune presiune asupra autorităților competente de soluționarea problemei pentru care optează cetățenii.

PROTESTELE ȘI MASSMEDIA

Mediatizarea protestului până la desfășurarea acestuia, motivează implicarea unui număr sporit de cetățeni și atrage atenția funcționarilor publici care pentru a crea o imagine bună partidului politic pe care îl reprezintă, sunt nevoiți să reacționeze fie cu o declarație superficială fie cu o serie de pași concreți pentru a satisface parțial cerințele pe care le înaintează protestatarii.

Cum atragem noi cetățeni și organizații?

CUM ATRAGEM NOI CETATENI

În cazul în care grupul de cetățeni este la etapa de început și nu este vizibil, implicarea noilor grupuri de susținători poate fi făcută după următoare logică:

  • să apeleze la cetățeni activi care au participat la organizarea protestelor;
  • să solicite consultări de la activiști civici;
  • să apeleze la grupuri de inițiativă;
  • să contacteze ONG-uri;
  • să trimită notificări instituțiilor mass-media;

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s