Cum se organizează comunitățile

http://www.nzdl.org/gsdl/collect/envl/archives/HASHd8b9.dir/p30.gif

Arena civică implică diferiți actori sociali, având interese, influență și scopuri distincte, uneori complementare, iar cel mai adesea contrare prin obiectivele, mijloacele și rezultatele scontate. Actorii sociali ce influențează procesul decizional în mod direct sunt sectorul non-guvernamental și cel al afacerilor. Aceștia se caracterizează printr-o misiune clar definită, structură puternică, identitate, resurse și lideri influenți. În calitatea lor de actori ai societății civile, cetățenii sunt haotici, întrucât nu dispun de organizare, adică de un plan de acțiune coerent și clar, de lideri care ar distribui sarcinile, de aliați și resurse, de aceea nu au influență asupra factorilor decizionali. Conceptul puterii în organizarea comunitară este decisiv, în virtutea faptului că semnifică mobilizarea și atragerea unui număr cât mai mare de oameni care vor susține cauza de ordin public, ceea ce va garanta ascultarea și respectarea vocii cetățenilor. „Puterea numerelor” contrabalansează puterea politică și puterea financiară, în pofida scepticismului cetățeanului față de rolul său în producerea schimbării aspectului deficient al realității sociale.

22814451_363671824088343_3062371034887353338_nLa 14 octombrie 2017, Vlad Cătună a prezentat un atelier despre organizarea comunitară, valorile organizatorului comunitar, practicile și tipurile de intervenție în comunitate, elementele de bază în organizarea comunitară și instrumentele de lucru utile în construcția unei strategii de advocacy. Momentul esențial relevă faptul că nu există o rețetă clasică pentru organizarea comunitară, întrucât îl definim în dependență de realitatea locală, în funcție de nevoile, preocupările și problemele cetățenilor din comunitate.

Ce este organizarea comunitară?

Organizarea comunitară presupune recunoașterea oamenilor ce împărtășesc aceleași interese, împuternicirea unui lider întru definirea obiectivelor și menținerea coeziunii grupului, identificarea resurselor ce facilitează dobândirea influenței asupra actorilor procesului decizional pentru schimbarea realității sociale deranjante. Sarcina organizatorului comunitar constă în a familiariza liderul și membrii grupului cu instrumente de lucru eficiente în rezolvarea unei game variate de probleme. Adică, miza esențială a acestuia s-ar referi la crearea unor relații stabile și durabile între cetățeni și deprinderea de către aceștia a unor abilități ce i-ar ajuta să acționeze împreună și după soluționarea problemelor cu care se confruntă pentru moment, în lipsa organizatorului comunitar. Regula de fier ce ghidează activitatea oricărui organizator comunitar, „nu face pentru ceilalți ce pot face ei înșiși pentru ei”, se referă la sarcina acestuia de a pregăti oamenii cum să acționeze în mod independent și de a-i instrui cu privire la instrumentele potrivite pentru dobândirea înfăptuirii schimbărilor dorite.

speak-up-logo-fitted

Tipuri de intervenție comunitară

În funcție de tipul ajutorului oferit și al impactului asupra problemei, distingem mai multe forme de intervenție comunitară, abordând diferit problema/problemele din cadrul societății.

  1. Asistența socială soluționează problema imediat, însă nu pe termen lung, fiindcă se conduce de aspectele de suprafață ale unor cauze mai profunde: în cazul copiilor înfometați, aceștia sunt hrăniți, însă li se va face foame iarăși.
  2. Campaniile de advocacy ale unor organizații non-guvernamentale au impact de durată, identificând cauzele problemei și acționând asupra factorilor de decizie guvernamentală să soluționeze probleme de interes public, însă și acest tip de intervenție nu implică în mod direct cetățenii întru participarea la procesul decizional.
  3. Spre deosebire de cele două tipuri de intervenție descrise mai sus, organizarea comunitară este mult mai eficientă, deoarece dezvoltă și valorifică competențele necesare cetățenilor pentru a se confrunta cu autoritățile, pentru a strânge fonduri din comunitate și din afara ei, pentru a concepe tactici de înaintare și realizare a demersurilor civice.

538362196_edited

Elementele de bază în organizarea comunitară

Organizarea comunitară vizează interviurile din ușă în ușă, întâlnirea unu la unu, plănuirea și moderarea întâlnirilor eficiente (de grup/de comunitate) și acțiuni de advocacy.

  1. Interviurile din ușă în ușă vor facilita crearea unui grup de inițiativă, vizând identificarea problemelor și a oamenilor cu dorință de implicare în soluționarea acestora.
  2. Întâlnirea unu la unu are drept sarcină atragerea unor noi membri sceptici cu privire la intențiile și/sau șansele de realizare a obiectivelor propuse, stabilirea aliaților, evaluarea modului de desfășurare a activităților și aprecierea, de către membrii actuali, a rezultatelor obținute. Pentru realizarea unei întâlniri eficiente sunt importante următoarele aspecte: stabilirea din timp a obiectivelor, anticiparea potențialelor momente delicate și a obstacolelor, întrunirea să nu dureze mai mult de o oră și un sfert, iar participanții să simtă că nu și-au pierdut timpul, pentru că s-a ținut o agendă de lucru, toate punctele au fost discutate, s-au luat decizii concrete, s-a elaborat un plan precis de acțiune și s-au distribuit echilibrat sarcinile între participanți.
  3. Acțiunile de advocacy vizează documentarea cu privire la problemă, sensibilizarea unui public cât mai larg cu referire la aceasta și abordarea directă a autorităților pentru înlăturarea problemei.

ID-10086141

Etapele de planificare a unei strategii de advocacy

  • identificarea problemei, prin intermediul unei analize atente a situației, depistarea cauzei ce a dus la apariția problemei, precizarea scopului și a obiectivelor ce vor ghida desfășurarea activităților ce vor fi întreprinse.
  • Propunerea unei soluții este la fel de importantă, întrucât trasează din start directivele grupului de inițiativă, anunțând neînțelegerile și compromisurile ce trebuie făcute.
  • Stabilirea țintelor vizează persoanele ce sunt împuternicite să rezolve problema, această etapă fiind precedată de o documentare amănunțită privind tentativele anterioare de rezolvare a problemei, legislația în vigoare, consultarea agendei publice/politice, în vederea verificării învoielii sau divergenței între intențiile de acțiune ale cetățenilor și cele ale funcționarilor publici.

  • Identificarea susținătorilor se face prin înțelegerea problemei într-un cadru mai larg și constatarea tuturor actorilor ce pot fi sau sunt afectați de persistența problemei, vor avea beneficii de pe urma campaniei sau pur și simplu vor să ajute, pentru că le pasă de cauză.
  • Tacticile sunt acele activități, precum audierile publice, evenimente media, sesiuni de responsabilizare, evenimente prietenoase în cadrul comunității, proteste, marșuri, gândite sub aspectul resurselor, mesajului, scopurilor, eventualelor realizări obținute și acțiuni post-mergătoare. Prin activitățile desfășurate comunicăm țintelor cauza campaniei, putem atrage atenția mass-mediei, punem presiune pe ținte și ne atragem susținători. O strategie de advocacy mai presupune evaluarea riscurilor și discernerea unor tactici alternative pentru îndeplinirea misiunii grupului/comunității.

Concluzii

Exercițiile practice și discuțiile purtate au antrenat abilitățile celor prezenți la atelier în domeniul mobilizării și organizării comunitare. Patru echipe au discutat cazul unei familii cu trei copii între trei și doisprezece ani, toți bolnavi de astm, care trăiesc în preajma unei rafinării de petrol ce funcționează 7 zile din săptămână, poluând atmosfera. Chibzuind asupra problemei și soluțiilor, participanții au ținut cont de diferite posibilități de intervenție pe problemă: asistența socială, strategii de advocacy, organizarea comunitară, având în vedere diferențele și complementaritatea acestora. Aceste simulări au avut scopul confruntării fiecărui participant cu diferite stiluri de lucru, personalități variate, învățarea ascultării interlocutorului și creării de spațiu pentru examinarea tuturor părerilor întru identificarea de soluții comune. La sfârșitul atelierului, au fost distribuite Manuale de organizare comunitară, elaborate de Centrul de Resurse pentru participare publică.

Text: Cristina Railean

 

Surse foto:
www.function1.com
http://media.istockphoto.com
www.nzdl.org
www.cntoledo.com

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s